Instituțiile culturale și identitatea națională. Astra jubiliară: serbările de la Blaj (1911)

Simona NICOARĂ


Abstract:

Asociaționismul, la nivel european a fost o mișcare a forțelor liberale, care doreau înnoirea societății, prin crearea de noi solidarități, prin gruparea persoanelor, animate de același crez și convingeri sociale și naționale. Față de Occident orizontul asociaționist românesc s-a înfi ripat mai greu. La mijlocul veacului al XIX-lea a început să prindă rădăcini în conștiința publică importanța unor instituții autorizate, care să facă propagandă culturală, în scopul păstrării identității naționale, S-au pus bazele unor reuniuni de învățători sau de femei, casine, societăți profesionale și asociații culturale, pentru promovarea bunăstării economice, culturalizării lumii rurale și urbane. Prin fundații tot mai numeroși tineri români puteau să studieze în străinătate și să ocupe funcții administrative, economice, culturale și politice.

Astra a fost fanionul culturii naționale, pe o perioadă îndelungată de timp, între 1861-1948. Principalele inițiative și acțiuni ale Astrei au vizat înfi ințarea unor cursuri de alfabetizare, conferințe populare, biblioteci, muzee, expoziții, tipărirea de broșuri, acordarea unor burse de studiu. Revista ofi cială a Astrei a fost „Transilvania”. Un moment festiv a fost jubileul Astrei din 1911, organizat la Blaj. Organizatorii jubileului, în frunte cu Iuliu Maniu, Andrei Bârseanu, Octavian C. Tăslăuanu și alții, au elogiat realizările culturale și receptivitatea populară. Activitatea de culturalizare a căpătat valențe noi după 1918. Reorganizarea asociaționistă, mai ales a Astrei, a fost impusă de noua generație de intelectuali, interesată de modernizarea societății românești.

Keywords: Transilvania, identitatea națională, culturalizarea poporului, societățile culturale, Astra,

Download